Cu copiii la Prislop, de Pasti

Manastirea Prislop este una dintre cele mai frumoase din zona noastra. Am fost de nenumerate ori aici.  Nu e mare este chiar micuta dar amplasarea sa intr-o zona mirifica o face de neegalat.

Si pentru ca nu am fost la inviere am zis ca se cuvine in aceasta mareata zi, de Inviere a Domnului sa  o vizitam .

Vremea a tinut cu noi a fost racoare dar din cand in cand  aparea si soarele. Am aprins cateva lumanari pentru cei vii dar si pentru cei  morti, am spus o rugaciune,  ne-am plimbat prin incinta manastirii inhaland ozonul sanatos al zonei.

Bineinteles am facut si ceva poze pe care vi le arat mai jos.

Asa a fost sa fie … Ioane

Trebuia sa ma intalnelsc cu un foarte bun coleg se faculatate, Nelu Schiau, la Manastirea Prislop cu ocazia  comemorarii a 19 ani de la trecerea la Domnul a parintelui nostru Arsenie Boca ?

Intrucat in mai multe randuri nu am reusit,  din diverse motive, am zis ca trebuie sa ne intalnim de aceasta data. Unde mai pui ca era si relativ aproape de mine, cca. 70 de km.  

La ora 10,30 am plecat de la servici cu gandul sa ne intalnim. Trebuia sa fie acolo din moment ce nu mi-a dat nici un telefon. Asa ne fusese intelegerea…

In sfarsit, pe la ora 11 dau sa intru in Salasul de jos, pe drumul ce duce inspre Manastirea Prislop. Politicos un politai, aflat in intersectie, ma intreaba daca merg la Manastire , si-i raspund ca da. Ma atentioneaza ca este o “coda” de cca 4 – 5 km de masini oprite pe marginea drumului astfel incat daca vrei sa ajungi la Manastire trebuie sa mergi toata aceasta distanta pe jos.  Am hotarat totusi sa ma duc sa vad despre ce este vorba. Si am vazut.

De cum dau sa intru in Salasul de sus, hat de departe, zaresc pe panta de la iesirea din sat cardul de masini. Am oprit in sat am facut niste poze ca sa te conving ca am fost si m-am intors.