Ii pup pe toti Crocnanii mei si sa nevedem sanatosi, de ce nu, poate la Paris


Pentru ca aveam cateva zile libere dupa Craciun, am profitat sa merg pana la Arad, sa-mi vad „proprietatile” . Si pentru ca de pe facebook aflasem ca mi s-au intors neamurile din strainataturi , dar si pentru ca la partea lichida eram deficitar (cei care cunosc zona stiu la ce ma refer) am facut un ocol de cativa kilometri  si prin Brad – Varfurile  am ajuns la Crocna.

V-am mai spus si ma repet , cand trec de  Avram Iancu spre Gurahont,  furnicaturi  imi trec prin tot corpul. Pasesc pe taramul stramosesc, acolo unde  au trait si au trudit  bunicii si strabunicii mei. Iar cand ajung la Cris , cred ca Lazut se numeste locul, imi revin in minte toate amintirile copilariei…

Apoi intru in sat, un sat care-mi  pare neschimbat, ca acum 50 de ani. Ici si colo mai apare cate o casa noua, o vila frumoasa si somtuaoasa, semn ca recesiunea  nu-i atinge la fel si pe oamenii gospodari ai loculul,  chiar daca, pentru a-si asigura bunastarea, multi din ei muncesc la mii si mii de kilometri de vatra stramoseasca.

Dupa o scurta vizita la varusana Aurelia si nepotul Ionul ma infiintez in batatura varului  Pavel. Cred ca nu mai trebuie sa precizez ca in casa  aceasta a trait, o buna vreme, bunica mea Rozalia. Eram curios sa le aud povestile din Franta, chiar din buricul targului, Parisul, locul  pe unde de ceva vreme  Crocnanii nostri isi duc veacul.  Am povestit  pana tarziu in noapte cate si mai cate. Concluzia este ca daca muncesti si nu-ti e frica de munca , te descurci ori unde-n lume. M-am bucurat pentru ei citindu-le pe fata bucuria si fericirea unor oameni realizati . Bucuria asta vine in primul rand de la faptul ca cea mica (acum nu mai e acum chiar asa de mica ) este la casa ei , casatorita cu un baiat de isprava, Petrica , despre a caror nunta v-am relatat la vremea ei. Tinerii au si la Crocna , o casuta a lor, o casa care, cu siguranta, nu o are muta lume nici la oras. Mi-a placut mult totul, inclusiv catelul. Pentru tot ce au realizat merita toate felicitarile cu atat mai mult cu cat sunt rusinos de tineri.

N-as vrea sa-mi uit  celelate rude Lenuta a lui Gheorhe, zic eu, altii spun alui  Flister, Lena si  Monica  Iovanut care m-au incarcat, ca de fiecare data, cu de toate transformandu-ma in ochii nevestei , a lui Ghiocel intr-un MARE CERSETOR !

Ce-s eu de vina ca ei se intrec  sa-mi incarce porbagajul … mi-e putin rusine ,dar sincer, nu tare … SUNT OBISNUIT !

Ii pup pe toti Crocnanii mei si sa ne vedem sanatosi , de ce nu, poate la Paris !

 
.


Anunțuri

Posted on 30/12/2011, in Crocna. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: