Pe coclauri in St. Veit , vizavi de Alpendorf


Despre St Johann im Pongau v-am mai povestit,  v-a povestit si Ghiocel , mult mai frumos ca mine.

Incerc sa va descriu prima dimineata dupa ce ne ne-am cazat in Alpendorf.  Pentru ca de pe balcon, pe versantul celalalt de munte, se intrevedea o frumoasa locatie hotarasc s-o vizitam …

Eram curios sa vad cum se vede Alpendorf-ul de pe versantul de vizavi si am vazut.

Putin mai la vale dar totusi fata-n fata urcam, nu exagerat de tare, spre St. Veit . O localitate mititica, specifica zonei,  cu privelisti mununate.

Ne-am oprit in parcarea unei proprietati cu miros specific de vaci, miros pe care culmea lui Ghiocel ii place . O cararuie asfaltata ducea, prin incinta proprietatii, intr-o zona mai inalta de unde se putea savura panorama nemaipomenita de pe zeci de kilometri.

Ghiocel n-a vrut sa vina cu mine – trebuia urcat ceva si asta cu „pejosul”  –  I-am promis co sa-i arat ce a pierdut si asta vreu sa fac.

Pacat ca lumina in ziua cu pricina nu tot timpul era cea mai buna.

Cat timp ea a inspectat localitatea in zona spitalului eu eram pe coclauri …

Mai jos aveti privelistea spitalului doar de mine vazuta :

Dar sa revin la coclaurile mele :

Intrarea in localitate fotografiata la plecare:

Spitalul vazut de Ghioceldin locul de parcare:

Incep sa urc pe coclauri :

Trebuia sa ajung la capatul cararuiei, sau chiar mai departe

Dupa cateva sute de metri ma opresc sa-mi trag sufletul si fac prima poza. Este versantul cu Alpendorf dar mai la vest :

Pe masura ce urc orizontul mi se deschide tot mai mult

In toate directiile

Si iata spitalul lui Ghiocel vazut de mine

Inca Alpendorful este mult , mult in stanga ( est)

Incep chiar sa si cobor in ideea de a ma aseza pe o banca si de a savura privelistea si mirosul de iarba grasa, pe alocuri, proaspat taiata

Cu mult zum pozez Alpendorful

Nu arata de loc rau.

Incerc sa localizez locul unde suntem cazati ajutat de macaraua din drepata .

Ma intorc la consoarta cu toate ca tare as fi dorit sa  lenevesc pe o banca minute-n sir.

Ii recuperez pe Sofronel si Ghiocel, ambii sanatosi la ceea ora si parasim localitatea cu speranta ca v-om reveni.

Revenim „acasa”  …

Anunțuri

Posted on 12/10/2013, in CO, Concediu, Concediu 2013, concediu toamna 2013, St Veit. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: