Din nou despre Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului


Revin la Muzeul taranului roman de la Sibiu asa cum v-am promis .

Pentru ca trebuie sa recunos ca ingniozitatea si inventivitatea tarnului roman, in fapt a bunicilor si strabunicilor nostrii, pe mine chiar m-a fascinat. Nu degeaba poarta denumirea de Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA.

Muzeul “Astra” s-a inaugurat în 1963 sub numele Muzeul Tehnicii Populare. Are o suprafață de 96 ha fiind cel mai mare muzeu în are liber din România și unul din cele mai mari din Europa. Muzeul expune 400 de construcții tradiționale transferate de pe tot teritoriul țării conform unui proiect tematic aprobat de Academia Română în 1962. Muzeul este structurat pe sectoare și grupe tematice organizate în funcție de ocupații, meșteșuguri, instituții și edificii sociale. Ulița lemnarilor, ulița morilor, ulița olarilor, ulița pivelor, ulița minerilor, ulița tesătorilor, ulița fierarilor, ulița morarilor, lacul, scena……

Nu va puteti inchipuii cat de mult mi-a placut acest muzeu. Il voi vizita, promit de fiecare data cand vom ajunge la Sibiu, retineti, de fiecare data, cu o conditie – sa fie vremea buna ! Este o oaza de relazare pe care rar o mai gasesti in orasele romanesti.

Si pentru ca initial a fost denumit  muzeu al tehnicii populare in aceasta postare o sa insist pe aceasta latura, tehnica, ingeniozitatea si inventivitatea taranului roman. Dar haideti sa incep :

Priviti cu atentie aceasta poarta. Stateam cu Ghiocel pe o bancuta in apropiere. Initial m-am intrebat ce cauta buturuga din dreapata deasupara gardului, ziceam ca-i de decor … Ulterior cand m-am ridicat in picioare mi-am dat seama ca are un rol tehnic. Se comporta ca o contra greutate pentru poarta care se deschide prin rotire ( nu prin ridicare ca o bariera) retineti. Am apreciat ca geniala tehnica.

Moara de vant cu panze din Curcani judetul Constanta

Se roteste in directia vantului , nu este fixa .

In imaginea de mai sus puteti observa cum in spate, ambele mori de vant, au o prelungire de doi stalpi in forma de V, de  lungime apreciabila (5-6m), care la imbinare (in dreptul solului) sunt prevazuti cu o roata (nu prea se vede in poza). Ideea este ca partea de deasupra a morii urmareste directia vantului iar roata din spate i-i permite rotirea mai usoara a cupolei.

In muzeu abunda morile pe apa una mai ingenioasa ca alta , o sa va prezint doar cateva, ele fiind foarte multe:

Si un detaliu al rotii :

Aceasta moara este prevazuta cu doua roti …

Priviti ingeniozitatea  si frumusetea acestui podet :

Moara cu piua:

O alta moara de data asta cu trei roti si piua :

Aceasta minunata locatie cu moara de vant, Gospodarie de pescari din Mahmudia, o localitate situata pe bratul Sfantul Gheorghe, unde in tinerete mergeam destul de des la pescuit cu prietenii .

Vedeti acum si moara. Gardul si acoperisurile confectionate din stuf, specific zonei deltei.

Incredibil, o moara mobila si asta este Maramureseana:

Priviti aceasta minunata fantana cu scripeti (vartej) si tractiune animala din Chirnogeni -Constanta. Calul sau vita roteau scripetele  din fundal si prin tractiunea animala se putea scote usor si repede o cantitate mai mare de apa necesara adapatului .

Un alt sistem care m-a impresionat este aceasta moara care in momentele de seceta rezolva problema macinatului cu ajutorul unei greutati mari ridicata cu un scripete cu roti dintate.O data greutatea ajuna sus coboara incetisor si pune in miscare angreanjul roti de moara … Ingenios nu ?

Inca cateva mori peste care o sa trec fara explicatii

Un dispozitiv care m-a impresionat tocmai pentru ca nu aveamcunostinta de cum se usca prunele. Este un Cuptor de uscat prune in Barbulet judetul Dambovita  

In interior erau niste tavi mari din lemn, supraetajate (sa tot fi fost 8sau 10) pe care se asezau prunele . Banuiesc ca fiind vorba de cuptor sub ele se facea focul-desi nu cred- pentru ca s-ar fi aprins tavile care erau din niste vergele de lemn …

Mai jos o zdrobitoare de struguri -operatie premergatoare producerii vinului :

Aceasta moara mi-a placut foarte mult . Este de undeva de pe Raul de Mori, priviti si voi ce tehnologie, o mareparte din  piesele manufacturate sunt sculptate.

Si priviti detaliile de care va vorbeam :

Ganditiva ce lemn si ce tehnologie era pentru ca acesti zimti si pale – din lemn –  sa reziste timpului. Mi se par magnifice!

Alt detali din aceeasi moara :

Si mai jos o moara de mana cu transmisie prin curea :

O alta moara ingenioasa :

Cu acest Scranciob din Bicaz-Chei judetul Neamt cu care se distrau satenii in targuri si iarmaroace cuzeci poatechiar sute de ani inainte, incerc sa inchei desi nu v-am prezentat nici 25% din ceea ce-am vazut .

Cu o ultima invitatie dezinteresata de a vizita acest minunat muzeu din Dumbrava Sibiului chiar inchei .

Nu inainte de a-mi ridica  palaria in fata initiatorului acestui incredibil univers romanesc, d-l CORNEL IRIMIE :

Si ca sa va dati seama cat de mare a fost acest om cititi prezentarea facuta de Paul Petrescu, Membru de Onoare al Academiei Romane.

Posted on 24/04/2014, in Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, Muzeul din Dumbrava Sibiului, Muzeul din Sibiu, Muzeul satului, Muzeul tehnologiei, Sibiu. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: